CazareSibiu.com Copyright 2024
Aici se gasesc Munții Fagarașului, si sunt cei mai inalți munți de pe teritoriul Romaniei, se inșira mai multe piscuri cu inalțimi ce oscileaza intre 2200-2500 m (Vartopu, Vanatoarea lui Buteanu, Paltinu, Laița, Negoiu, Ciortea, Scara, Suru).
Defileul Oltului, cu o lungime - in județul Sibiu - de 12 km reprezinta o importanta cale feroviara și rutiera, asigurand deschiderea spre sud a regiunii Sibiului.
Munții Cindrelului și Lotrului au un caracter mult mai puțin aspru si dificil și sunt mai ospitalieri decat Munții Fagarașului.
La marginea nordica a munților, raurile au sapat un culoar de depresiune, dar parțile lui componente precum Depresiunea Fagarașului, Depresiunea Sibiului - cu prelungirea ei vestica, Depresiunea Saliștii și Depresiunea Apoldului, sunt caracterizate prin modul diferentiat de grupare al așezarilor și de utilizare a terenurilor.
Depresiunile se intalnesc sub forma unei zone de contact dintre munți și Podișul Transilvaniei. Prelungire muntilor spre V, sub forma depresiunilor Saliștei și Apoldului, fac, prin intermediul culoarului Visei, legatura directa dintre Sibiu și valea Tarnavei Mari.
Depresiunea Fagarașului , cunoscuta și sub denumirea de Å¢ara Oltului, este o unitate geografica extrem de bine conturata, intre munții din Sud și podișul de la Nord.
Depresiunea Sibiului este situata in dreapta Oltului, si este o depresiune de contact, dezvoltata mai mult in dauna podișului de la Nord, avand un pronunțat caracter asimetric.
Datorita intinderii suprafețelor de acumulare fluviatila, un numar foarte mare de localitați s-au fixat de-a lungul Cibinului precum, Talmaciu, Veștem, Mohu, Cristian sau la ieșirea din munte a afluenților sai precum, Talmacel, Sadu, Cisnadioara, Rașinari, Poplaca, Gura Raului.
Depresiunea Apoldului reprezinta de fapt partea centrala a bazinului Secașelor din care doar o mica parte se situeaza pe teritoriul județului Sibiu. Aceasta depresiune se leaga asimetric de depresiunea Saliștei printr-o serie de dealuri joase, in care iși au obarșia vaile Aciliului și Amnașului și paraul Cernavoda. Aceasta leaga Å¢ara Fagarașului de raul Mureș, de-a lungul acestor rauri exista asezarile: Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Ludoș, precum și cele organizate in vaile paraielor: Aciliu, Apoldu de Sus, Amnaș, Dobarcaș.
Podișul Tarnavelor este situat la Nord de depresiunile de sub munte, fiind puternic fragmentat, formand astfel masive deluroase sau grupuri de dealuri și culmi, separate intre ele.
Podișul Hartibaciului reprezinta tinutul dintre Tarnava Mare și Olt, denumirea derivand de la numele celui mai important rau ce strabate regiunea.
Podișul Secașelor se gasește intre depresiunile Saliștei și Apoldului - pe de o parte și valea Tarnavei Mari - pe de alta parte.
O caracteristica a zonei este prezenta bisericilor fortificate, datand din secolele XII - XVI, prezente in cea mai mare parte a satelor si targurilor colonizate de populatia germana cunoscuta sub genericul de sasi.
Cea mai mare frecventa a bisericilor fortificate o regasim in Provincia Sibiului impartita in sec. XIV in cele sapte scaune (Orastie, Sebes, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu si Rupea), precum si in localitatile din jurul Mediasului (din "Cele Doua Scaune", Medias si Seica Mare).
Spre deosebire de cetatile din vestul Europei, bisericile - cetati din S-E Transilvaniei nu erau locuite permanent. Ele aveau functii sacrale, de adapostire a populatiei si de aparare in caz de primejdie.
Statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu la altitudinea de 1442 m intr-o padure de conifere, in Muntii Cindrel.
A fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) in ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si inca o vila, declarate monumente istorice.
Ocna Sibiului a fost prima data documentata in 1263 desi zona este locuita din vremea dacilor.
Statiunea a fost inaugurata oficial in 1846, iar in 1909 s-a terminat Pavilionul central, un complex arhitectural in still Jugendstill de o valoare deosebita. Din 1948 Ocna Sibiului a devenit o statiune permanenta de odihna si cura balneara.
Marginimea Sibiului
Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste.
Cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel. Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina.
Sunt asezari vechi cu o populatie majoritara romana. Cea mai veche este Rasinari din 1204, urmata de Talmaciu 1318, Orlat 1322 si Saliste 1354. Aceasta zona este caracterizata prin cresterea oilor, pastoritul fiind o traditie de secole pe aceste locuri in special in satele din zona nord vestica. Cea mai veche biserica pictata se gaseste la Saliste din 1674 urmata de biserica de lemn din Poiana Sibiului, 1771, si cea din Talmacel din 1776.
Pictura de icoane pe sticla este un obicei vechi pastrat in marginime de 200 de ani. Muzeul de icoane de la Sibiel este cel mai mare din Europa.